Romano Prodi, la Timişoara: „Fantoma care bântuie astăzi prin Europa este frica de schimbare, generală şi generalizată”

Reticenţele manifestate în faţa nevoii de schimbare de noul val de lideri europeni şi noile realităţi economice şi politice au făcut din Europa un colos cu picioare de lut, temător să se mai mişte, de teamă să nu se prăbuşească şi situat departe de modelul imaginat de fondatorii Uniunii Europene, a declarat fostul preşedinte al Comisiei Europene Romano Prodi, la Timişoara. Unde a participat la o ceremonie în cadrul căreia i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest.

„În absenţa unităţii, Europa riscă să devină marginală într-o lume în schimbare dominată de marile puteri”

În cuprinsul unei Lectio Magistralis constituită într-o disertaţie intitulată „Punctele forte şi slăbiciunile Europei”, fostul preşedinte al Comisiei Europene şi fost premier al Italiei, Romano Prodi, a prezentat aspecte ce au recompus traseul parcurs de Uniunea Europeană, de la momentul iniţierii acestui proiect, după încheierea cel de-Al Doilea Război Mondial, dar şi cauzele care au generat actuala problematică europeană, marcată de conflicte, de efectele negative ale crizei economice şi de dificultatea actualilor lideri europeni de a scrie o partitură comună, care să se adecveze imperativelor momentului. „De ce îi este Europei atât de greu să iasă din criză? Cred că răspunsul la această întrebare nu trebuie căutat la nivelul caracteristicilor structurale ale economiei europene, ci, în opinia mea, problema este cu precădere de natură politică. Chiar dacă Uniunea are o economie puternică şi care mi se pare destul de sănătoasă, până şi în prezent, nu deţine acele instrumente de decizie care să îi permită să guverneze o piaţă compusă din peste o jumătate de miliard de persoane”, a apreciat fostul preşedinte al Comisiei Europene în cuprinsul Lectio Magistralis pe care a prezentat-o în cadrul ceremoniei de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum.

În condiţiile prezentate, a relevat Romano Prodi, UE trebuie, totuşi, să identifice resursele necesare conturării unei strategii de poziţionare eficiente, din punct de vedere politic, fiscal şi economic. Şi aceasta într-un context în care, la nivel mondial, s-au configurat deja trei mari blocuri politico-economice: SUA, China şi UE. Iar conturarea acestor poli de putere le impune liderilor europeni să acţioneze conjugat, pentru a nu risca să afecteze relevanţa, în plan mondial, a Europei. „Liderii politici europeni ştiu foarte bine că interesele viitoare ale ţărilor lor, însăşi supravieţuirea într-un timp al globalizării, sunt legate în mod indisolubil de unitatea europeană”, spune Romano Prodi. Potrivit aprecierii acestuia, în prezent asistăm la un fenomen pe care l-a numit a doua globalizare: „Dacă Germania, Franţa, Italia şi toate celelalte ţări nu se vor uni cu adevărat, Europa nu va mai putea influenţa deciziile economice şi politice luate la scară globală în următorii ani. Decizii – aspect pe care trebuie să îl subliniem – vor fi luate de alţii, SUA şi China în primul rând. Europa riscă să devină marginală într-o lume în schimbare dominată de marile puteri având dimensiuni continentale”.

„Unitatea monetară europeană este lipsită de pilonii economici şi financiari necesari susţinerii acesteia”

Modificarea realităţilor europene, a apreciat Romano Prodi, s-a produs, printre altele, şi ca o consecinţă a modificărilor care au afectat leadership-ul politic, actualii lideri europeni devenind din ce în ce mai preocupaţi şi mai sensibili la reflecţia lor în percepţia electoratului. Situaţie responsabilă pentru manifestarea, tot mai pregnantă, a ceea ce fostul preşedinte al Comisiei Europene a desemnat a fi valul de populism ce afectează în acest moment multe dintre ţările europene.

Sunt necesare numeroase reforme politice, fiscale şi economice, dar leadership-ul politic nu doreşte să îşi asume această responsabilitate. Chiar dacă UE şi Euro nu se vor prăbuşi, după cum unii s-au grăbit să preconizeze, avem o unitate monetară lipsită de pilonii economici şi financiari necesari susţinerii acesteia. La scurt timp după ultimele alegeri europene, m-am gândit că relativul succes al forţelor populiste ar putea, în mod paradoxal, să aibă şi unele efecte benefice, în sensul că provocarea lansată de aceste forţe anti-europene ar putea să determine luarea unor hotărâri amânate până în prezent. Credeam că o coaliţie majoritară precum cea care domină Parlamentul European actual, ar fi putut să favorizeze o întoarcere la rolul iniţial al Comisiei, acela de motor al Uniunii, capabil să reprezinte interesele europene. Trebuie să spun că m-am înşelat”, a mărturisit Romano Prodi în discursul său despre punctele forte şi slăbiciunile construcţiei europene.

În conjunctura generată de incapacitatea liderilor europeni de a asuma reformarea substanţială a unora dintre tratatele europene, Romano Prodi a opinat că Europa fragilizată, pe care a asemuit-o unui colos ce se sprijină pe picioare de lut, a optat pentru a ieşi din inerţie exclusiv în situaţii disperate: „«Fantoma» care bântuie astăzi prin Europa este frica de schimbare, generală şi generalizată. O spaimă care a transformat Europa într-un uriaş cu picioarele de lut, care nu se mai poate mişca de frică să nu se prăbuşească şi care preferă să rămână nemişcat şi să reacţioneze doar atunci când situaţia devine disperată”.

„Caracterul unic şi exemplar al proiectului european, afectat de frica de nou şi de slăbiciunea leadership-ului instituţiilor europene”

Referindu-se la viziunea care a stat la baza conturării proiectului ideatic al Europei unite, Romano Prodi a relevat rolul determinant pe care omul de stat italian Alcide De Gasperi l-a jucat în definirea, vizionară, a unor teme şi obiective europene şi în creionarea unor posibile căi de urmat, menite să ducă la consolidarea proiectului european.

Pentru a uni Europa poate că este mai necesar să destabilizăm decât să construim: să distrugem o lume a prejudecăţilor, a meschinăriei, să distrugem o lume a ranchiunei. Să se vorbească, să se scrie, să se insiste, să nu ne oprim niciodată: «Europa să rămână la ordinea zilei». Iar Guvernele, cu precădere, să se arate mai hotărâte atunci când este vorba de a debloca situaţia pe plan naţional”, a citat Romano Prodi, în Lectio Magistralis, un fragment dintr-o intervenţie a lui Alcide De Gasperi, rostită în cadrul unei Mese rotunde dedicate Europei, desfăşurată, în 1953, la Roma.

În plus, a opinat fostul preşedinte al Comisiei Europene, adoptarea unei linii şi viziuni comune în ceea ce priveşte chestiunile de politică externă ar fi necesare pentru a conferi eficienţă în poziţionare construcţiei europene. „Este necesară o politică externă comună, pentru că altfel nu ne putem poziţiona şi nu putem juca puternic la nivel mondial”, a declarat Romano Prodi, care a apreciat şi că incapacitatea liderilor europeni de a identifica o poziţie comună în probleme cum au fost conflictul din Irak sau cel din Libia figurează printre slăbiciunile proiectului european. Pe lista cărora Romano Prodi a mai menţionat şi absenţa unui proiect comun politic şi militar.

Odată cu sfârşitul comunismului, orizonturile construcţiei comunitare au fost supuse unui proces de limitare, din cauza falsei impresii că s-ar putea realiza o Europă în lipsa pilaştrilor fundamentali, şi anume cel politic şi militar. Proiectul european şi-a pierdut astfel valenţa istorico-politică, rămânând ancorat în ultimul parametru valid care i-a mai rămas, cel economic, având drept obiectiv obţinerea unei bunăstări generalizate”, a apreciat Romano Prodi.

În aceste condiţii, supusă presiunilor derivate din intensificarea competiţiei la nivel internaţional, afectată de creşterea şomajului şi de lentoarea progresului economic, precum şi de incapacitatea de a identifica resursele coeziunii politice, UE – a mai consemnat Romano Prodi în discursul său – nu mai este considerată drept o mare inovatoare capabilă să evite problemele cu care se confruntă restul lumii, ci doar o parte integrantă a unei ordini mondiale care este dominată de ceea ce acesta a numit frenezia globalizării. „Caracterul unic şi exemplar al proiectului european nu mai este perceput ca atare, din cauza fricii de nou şi a slăbiciunii leadership-ului instituţiilor europene. Toate aceste au generat un reviriment treptat al elementului naţional în rândul opiniei publice europene, îngrijorată să observe cum îi sunt asaltate ultimele redute al sistemului social generos, de către hoardele de instalatori polonezi, zugravi români sau comercianţi chinezi. Nu aceasta era Europa lui De Gasperi, cum nu este nici Europa pe care noi trebuie să o construim”, a relevat, în finalul expunerii sale, fostul preşedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi.

Acest articol a fost publicat și în Timpolis. 

Ligia Huțu

jurnalist

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Solve : *
15 − 7 =


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.