Pacientul român, victimă a monopolurilor din domeniul serviciilor publice de sănătate?

Sistemul sanitar românesc se plânge, de ani de zile de starea de subfinanţare cronică în care se află şi care ar fi  responsabilă, printre altele, şi de criza medicamentelor din spitale. Majoritatea pacienţilor care se internează se plâng că sunt nevoiţi să cumpere medicamente şi consumabile. Unde se duc banii investiţi de spital în medicamente? Şi ce se întâmplă ulterior cu aceste medicamente, care sunt achiziţionate, în chip paradoxal, de la cam aceiaşi furnizori?

Medicamente care lipsesc şi pacienţi care îşi plătesc singuri tratamentul

Majoritatea pacienţilor care se internează la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Timişoara relatează că, imediat după internare, primesc, cel mai adesea de la cadrele medii, o listă cuprinzând mare parte dintre consumabilele estimate a le fi necesare pe durata internării: de la medicamente şi feşe, seringi de unică folosinţă, branule, până la pături absorbante pentru protejarea aşternutului în cazul bolnavilor imobilizaţi. Motivul invocat: lipsa acută a finanţării. Care s-ar reflecta într-o criză acută de medicamente.

Conform situaţiei achiziţiilor de medicamente, aşa cum este ea reflectată pe pagina de internet a SCJUT, pentru anii 2012 şi 2013, mai puţin de un sfert din totalul celor aproape 2.000 de achiziţii încheiate în 2012 au vizat cumpărarea de medicamente. Situaţia se prezintă şi mai modest în 2013, atunci când, din totalul de peste 2.000 de achiziţii, puţin peste 300 au vizat cumpărarea de medicamente. Reprezentanţii spitalului au părut preocupaţi de cumpărarea de reactivi, piese de schimb, bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, materiale sanitare, carburanţi, reparaţii curente, obiecte de inventar, lenjerie şi accesorii de pat, uniforme şi echipament.

Din totalul celor 1.936 de achiziţii efectuate în 2012, 476 au vizat achiziţionarea de medicamente. Banii pe care Spitalul i-a achitat pentru cumpărarea de medicamente au ajuns, în 2012, la mai bine de 50 de furnizori de medicamente, o parte dintre aceştia câştigând, potrivit informaţiilor furnizate pe site-ul spitalului, un număr semnificativ de contracte. Astfel, Farmexim SA a câştigat aproape 40 de contracte de furnizare de medicamente, urmată de Mediplus Exim SRL, cu 36 de contracte, la fel ca şi Europharm Holding SA. Cele două companii de pe locurile 2 şi 3 au fost urmate într-un clasament al distribuitorilor de medicamente de Polisano SRL, cu 31 de contracte câştigate, de Romastru Trading SRL, cu 29 de contracte câştigate, de A&A Medical SRL, cu 24 de contracte, şi de Farmaceutica Remedia SRL, cu 23 de contracte câştigate

În anul 2013, din totalul celor 2.024 de achiziţii efectuate, doar 310 au vizat achiziţia de medicamente. Numărul furnizorilor de medicamente ai Spitalului Judeţean Timişoara a fost, însă, ceva mai mic în 2013. Pe pagina de internet a spitalului se regăsesc doar 40 de furnizori, spre deosebire de cei peste 50 aferenţi anului 2012.

În topul numărului de contracte câştigate în 2013, se constată o reordonare a poziţiilor, compania Polisano propulsându-se pe primul loc, cu 35 de contracte câştigate. Succedată de Farmexim, cu 31 de contracte, de Mediplus Exim, cu 25 de contracte, şi de Romastru Trading, cu 22 de contracte câştigate.

Afaceri profitabile, derulate de companii declarate în faliment?

O dată cu anul 2013, dispare de pe lista furnizorilor de medicamente a Spitalului Judeţean Timişoara  compania A&A Medical, cea care, potrivit informaţiilor anterior citate deRomânia Curată, şi-a solicitat, în august 2013, intrarea în faliment, invocând gradul redus de recuperare a datoriilor şi întârzierile enorme la plată, care depăşeau în unele cazuri şi o mie de zile. Potrivit aceleiaşi surse, înainte de declararea falimentului, asociaţii A&A Medical SRL ar fi trecut, însă, o parte dintre contractele încheiate cu spitalele din reţeaua publică de sănătate a Statului pe o altă firmă, Dialab Solutions SRL. Firmă care se regăseşte printre contractanţii furnizori de medicamente ai SCJU Timişoara. În 2012, Dialab Solutions SRL a câştigat cinci contracte de furnizare de medicamente, în vreme ce o percursoare sa, A&A Dialab, deţine şi ea un contract în  2012. În plus, alte trei contracte de furnizare de medicamente figurează a fi încheiate în decursul lui 2013 cu o companie pe nume Dialab Solutions.

O altă companie care are încheiate numeroase contracte cu Judeţeanul timişorean este A&G Med Trading SRL, care figurează pe site-ul instituţiei cu patru contracte încheiate în 2013 şi cu alte 18 încheiate în 2012. Potrivit informaţiilor România Curată, această companie ar aparţine acţionarilor Georgeta şi Adrian Cristea, care deţin şi alte firme cu profil medical, în patru dintre acestea fiind asociaţi cu Niculae Iordache, fratele lui Sorin Iordache, consilier al fostului ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, în primul mandat deţinut de acesta la Ministerul Sănătăţii.

Topul principalilor furnizori, aproape neschimbat de mai mulţi ani

Distribuţia contractelor în cei doi ani supuşi analizei pare a fi repartizată relativ uniform, aprecierea rezultând şi din faptul că, în topul contractanţilor, s-au menţinut companiile Farmexim (cu aproape 40 de contracte câştigate în 2012 şi 31 în 2013) şi Polisano (31 de contracte câştigate în 2012 şi 35 de contracte câştigate în 2013), cărora li s-au adăugat Mediplus Exim (36 de contracte câştigate în 2012 şi 25 în 2013) şi Romastru Trading (29 de contracte câştigate în 2012 şi 22 de contracte câştigate în 2013)

Numărul de contracte câştigate de Farmaceutica Remedia s-a înjumătăţit, de la 23 de contracte câştigate în 2012, la 11 contracte câştigate în 2013. Şi numărul contractelor câştigate de Europharm Holding Timişoara a scăzut, de la 36 de contracte adjudecate în 2012, la 16 contracte adjudecate în 2013. Numărul de contracte câştigate de ADM Farm s-a dublat (de la opt contracte câştigate în 2012 la 19 contracte câştigate în 2013). Numărul de contracte câştigate de compania B Braun Medical a scăzut, de la 20 de contracte încheiate în 2012 la opt contracte încheiate în 2013.

Mediplus Exim, Polisano şi Farmexim au făcut obiectul unei sesizări a Consiliului Concurenţei, alături de companiile Relad, Farmexpert, Fildas, Montero, ADM Farm şi Pharma Farm, pentru utilizarea unor practici neconcurenţiale, care ar fi constat, potrivit Consiliului Concurenţei, în încheierea de înţelegeri care au avut ca obiect restrângerea concurenţei, prin izolarea pieţei româneşti şi împiedicarea comerţului pe alte pieţe.

De menţionat, de asemenea, că firmele de distribuţie ocupante ale primelor locuri în topul furnizorilor Spitalului Judeţean fac parte din puternice grupuri de distribuţie active pe piaţa românească. Farmexim este parte din grupul Farmexim, din care fac parte Farmexim SA, lanţul de farmacii Help Net Farma SA şi Green Net SA. MediPlus Exim este parte a grupului A&D Pharma, care deţine, alături de MediPlus, şi lanţul de farmacii Sensiblu şi A&D Pharma Marketing & Sales. Europharm Holding este parte a grupului Glaxo Smith Kline, în vreme ce Polisano a fost deţinută integral de omul de afaceri sibian Ilie Vonica, sinucis anul trecut, după ce soţia sa, Daniela Ioana Vonica, administratorul Polisano, a fost reţinută pentru acţiuni de înşelăciune în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată, spălare de bani, fals şi uz de fals, într-un scandal al reţetelor false prin care s-au achiziţionat fictiv medicamente necesare bolnavilor de cancer.

O hartă a intereselor politice din sănătate

Recent, portalul de ştiri HotNews a publicat o hartă a interferenţelor politicului cu domeniul sănătăţii, în care se face referire şi la situaţii de nereguli concrete petrecute în Timiş. Rezultă că, în intervalul 2010 – 2011, Spitalul Judeţean Timişoara ar fi achiziţionat aparatură şi echipamente medicale destinate imagisticii de la VFI Medica SRL, care nu deţinea toate autorizaţiile necesare în acest sens. În plus, precizează sursa citată, preţul la care a fost achiziţionată aparatura a fost mai mare decât cel oferit pe piaţă. VFI Medica SRL aparţine omului de afaceri Vlad Francisc Iman, care a fost implicat în decursul ultimilor ani şi în acţionariatul unor alte firme care au câştigat contracte pentru curăţenia şi deratizarea Judeţeanului timişorean, fapt semnalat ca atare de un raport al Curţii de Conturi, în care sunt exprimate „serioase rezerve cu privire la realitatea operaţiunilor facturate de operatorul economic şi decontate de Spitalul Judeţean din Timişoara”.

Conexiunile care ar fi ridicat semne de întrebare sunt cele legate de persoana liberalului Ciprian Bogdan, care a fost asociat şi director administrativ în firmele omului de afaceri Vlad Francisc Iman. Ciprian Bogdan a fost numit manager al Spitalului Judeţean în 2012 şi, în 2013, a devenit vicepreşedinte al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, în perioada de mandat a lui Cristian Buşoi. Tot atunci, în 2013, a fost numit şef al Direcţiei de Audit Public Intern al CNAS fostul membru PDL Cristian Careba, care a ocupat, în perioada 2010 – 2012, poziţia de director al CJAS Timiş.

În iulie anul acesta, Cristian Careba a fost arestat la domiciliu pentru implicarea într-un dosar în care este acuzat de decontări false. Şi aceasta în contextul în care Clinica SelfMed din Timişoara, condusă de Diana Nicoară, soţia liberalului Flavius Nicoară, ar fi raportat către CJAS Timiş consultaţii inexistente pe numele a 800 de pacienţi şi efectuarea de consultaţii de planning familial pentru persoane în vârstă. Procurorii au precizat în rechizitoriu că ar fi fost virate sume de bani dinspre Clinica Self Med în contul unei firme controlate de o rudă de-a fostului director al CJAS Timiş, Cristian Careba.

CJAS Timiş, acuze de evidenţă extracontabilă la adresa Spitalului Judeţean

La începutul lunii decembrie 2013, între conducerea de atunci a Spitalului Judeţean Timişoara şi cea a CJAS Timiş s-a iscat o dispută legată de nereturnarea, de către reprezentanţii spitalului, a banilor achitaţi de pacienţii internaţi din buzunarul propriu, în baza depunerii unor formulare de rambusare adresate CJASTimiş. Care reclama atunci că Spitalul Judeţean întreţine o evidenţă extracontabilă a unor solicitări de rambursare venite din partea pacienţilor şi că nu a rambursat în ultimii doi ani nici măcar un ban din totalul de peste 565.000 de lei cheltuiţi de pacienţii internaţi pentru achiziţionarea de medicamente, consumabile şi pentru palata unor investigaţii paraclinice. Deşi a beneficiat, doar în cursul lui 2013, de 87,4 milioane lei finanţare.

L finalul lui 2013, CJAS Timiş a lansat acuze grave în di­recţia unora dintre managerii de spi­tale din judeţ, cum că aceştia nu au rambursat nimic din sumele cheltuite de pacienţi pe perioada spitalizării, în intervalul 2012 – 2013. În plus, au mai acuzat ei, Spitalul era sin­gura unitate spitalicească din Timiş care nu respectă ordinul CNAS nr. 419/28 iunie 2012, potrivit căruia ar fi obligatorie anexarea la foaia de obser­vaţie a pacienţilor internaţi a unei de­claraţii pe proprie răspundere din care să rezulte dacă şi ce sume au cheltuit pacienţii din buzunarul propriu pe pe­rioada internării, pentru a-şi acoperi necesarul de medicamente, consu­mabile şi investigaţii paraclinice.

Re­prezentanţii acestui spital au fost acuzaţi şi că nu asigură transparenţa şi nu acor­dă sprijin în vederea verifi­cării situaţiei reale a serviciilor medicale efectuate şi a modului în care sunt utilizaţi banii alocaţi de la buget pentru asigurarea necesarului de medicamente, materiale sanitare şi investigaţii paraclinice pentru fiecare pacient în parte, pe perioada inter­nă­rii.

Potrivit CJAS Timiş, la finalul lui 2013, volumul sumelor solicitate de pacienţi pentru restituire se ridicau la aproximativ 1,3 milioane de lei, din care cea mai mare sumă îi revine Spitalului Judeţean – 897.448, 09 lei, care se constituie în arierate neraportate, înregistrate extracon­ta­bil. Şi aceasta în condiţiile în care finanţarea Spitalului Judeţean, au declarat reprezentanţii CJAS, s-a situat la nivelul ma­xim al serviciilor realizate de spital în intervalul ianuarie – octombrie 2013, instituţiei fiindu-i alocată suma de 87,4 milioane de lei.

Potrivit CJAS Timiş, în anii 2011 – 2013, din partea Spitalului Judeţean Timişoara au fost depuse 337 de solicitări de rambursare, a căror valoare ajunge la 897.448,09 lei. Valoa­rea rambursată era, însă, cea aferentă anului 2011, adică 194.134,61 lei.

Nouă spitale din judeţ nu au depus nicio cerere de rambursare

La polul opus în ceea ce priveşte situaţia rambursărilor se situa Spitalul Clinic Municipal Timişoara, care, dintr-un total de şapte solicitări de rambursare, însumând 6.655,77 lei, rambursase integral suma către pacienţi.

Pe lista unităţilor spitaliceşti care au primit solicitări de rambursare, pe care nu le-au onorat însă, se numărau şi Spitalul Victor Babeş, Spitalul Muni­cipal Lugoj şi Spitalul CFR.

Nu au primit nicio solicitare de rambursare, potrivit informaţiilor furnizate de CJAS Timiş, Spitalul Clinic de Copii „Louis Ţurcanu”, din Timişoara, Spitalele din Făget, Deta, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Gătaia, Jebel, dar şi Spitalul „Cristian Şerban”, din Buziaş, şi clinicile Medicorclinics, Oncohelp, SelfMed şi Caritas. Spitalul „Athena” şi Centrul „Sfânta Maria”, care se aflau în relaţie contractuală cu CJAS Timiş începând din 1 mai 2013, nu transmiseseră datele solicitate în vederea întocmirii situaţiei de către CJAS Timiş.

Acest articol a fost publicat și în Timpolis

Ligia Huțu

jurnalist

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Solve : *
16 + 20 =


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.