„Europe: check this out” – dezbatere referitoare la dezinformare, știri false și modalitățile de demontare a acestora, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România și CRPE

Reprezentanța Comisiei Europene în România și Centrul Român de Politici Europene au organizat marți, 25 aprilie a.c., conferința intitulată Europe: check this out”, în cadrul căreia s-a discutat despre propagandă, știri false și modalități de combatere a răspândirii știrilor false.
Cu acest prilej au fost prezentate, sub genericul „Confruntarea euro-miturilor”, rezultatele maratonului de fact-checking adresat jurnaliștilor români, prin care au fost identificate și supuse dezbaterii mai multe mituri despre Uniunea Europeană vehiculate în spațiul public.
Are Uniunea Europeană drept obiectiv distrugerea micilor producători din România? Ne dorește UE deveniți exclusiv o piață de desfacere pentru multinaționale? A pus oare UE gând rău autostrăzii care să lege restul României de Moldova, pentru că am oferi astfel o cale lesne de acces rușilor înspre Europa? Vrea UE să reglementeze internetul? Ne va constrânge Uniunea Europeană să nu depășim un prag de deficit de 3%, în vreme ce cu alte țări europene s-a dovedit a fi mai îngăduitoare? Contribuie oare România la bugetul UE cu mult mai mulți bani decât primim sau decât suntem în stare să absorbim? Ne va obliga UE să legalizăm căsătoriile între persoanele de același sex? Este adevărat că primim de la UE alimente de calitate mai proastă decât primesc alte țări europene? Ne va obliga UE să ardem viile? Și ne va sili să renunțăm la cultura, religia și tradițiile noastre?
Sunt doar o parte dintre temele recurente vehiculate public în diverse medii, pe care maratonul de fact-checking le-a identificat și pe marginea cărora s-a dezbătut succint în cadrul conferinței Europe: check this out”, cu scopul de a elucida o parte dintre cauzele ce au stat la originea apariției acestor mituri, dar și care ar putea fi căile prin care informațiile reale despre o seamă de teme și subiecte majore pot ajunge, fără distorsionări și artefacte, la cetățenii de rând.
Exploatarea impactului emoțional pe care o parte dintre aceste teme îl stârnesc în rândul unor anumite categorii de public vulnerabil (persoane cu pregătire submedie și cu surse reduse de informare) face din ele instrumente utilizate pentru erodarea încrederii în instituțiile europene sau în proiectul european. Tocmai pentru că, pentru categoria publicului larg, accesul la informațiile legate de legislația europeană nu este unul foarte facil. Așa se face că este mult mai lesne de propagat o informație de factura celei că Uniunea Europeană ne va distruge tradițiile și cultura, decât una referitoare la faptul că există prevederi clare vizând prezervarea tradițiilor și că, în anumite împrejurări care periclitează păstrarea unor elemente de cultură și identitate proprii fiecărui stat membru, există căi prin care poate fi notificat, spre exemplu, comisarul european responsabil de acest domeniu.
Miturile apelează la jumătăți de adevăr asezonate cu jumătăți de minciună”, a explicat moderatorul Elena Calistru, președintele Funky Citizens, mecanismul care stă la originea apariției acestor distorsionări ale realității care fac apel la emoții ce ne determină să reacționăm.
Potrivit Elenei Calistru, sunt și mituri care capătă o coloratură locală puternică, așa cum este cazul alegației potrivit căreia Rusia ar încerca să ne destabilizeze, trimițându-ne cetățeni din Republica Moldova care ar urma să solicite cetățenie română.
Există un interes pe teme europene declinate la nivel local”, a mai explicat Elena Calistru.
Potrivit opiniei exprimate de Gabriel Andreescu (SNSPA), importantă în contextul unor astfel de situații este lupta pentru devoalarea adevărului – un subiect sofisticat, care nu îngăduie abordarea exclusivă în termeni de adevărat și fals.
Alterarea proporțiilor între politica rațională și contaminarea puternică a acesteia cu afecte pare să fie și unul dintre factorii care îngăduie Rusiei să obțină avantaje pe terenul acestei dispute purtate cu instrumente digitale și mijloace de propagandă – a fost și una dintre concluziile desprinse din expunerea făcută de Cosmin Popa, cercetător în cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga” al Academiei Române, potrivit căruia Rusia este cel mai mare pescar în oceanul de speranțe și deziluzii al lumii și al Europei”.
Este sănătos, în întreg acest context, să ne păstrăm mintea critică”, a apreciat Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, în contextul referirilor la distincția care trebuie făcută între ceea ce a desemnat a fi euroscepticismul sănătos, izvorât din analiza lucidă și conservarea spiritului critic, și euroscepticismul bolnav.
Îngrijorările legitime se nasc din manipularea unor teme în interes ideologic”, a mai atenționat Angela Cristea.
Sursă imagine: https://ec.europa.eu/romania/events/20171904_europe_check_this_out_ro

Ligia Huțu

jurnalist

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Solve : *
26 − 13 =


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.