Doar 5% dintre timișoreni sunt empatici cu un bolnav de Parkinson

Un studiu efectuat recent relevă faptul că nivelul de empatie al românilor față de suferința semenilor lor care suferă de o afecțiune cronică degenerativă se situează la un procent care variază între 7 și 5%. Timișoara, inclusă în analiză alături de alte cinci orașe, relevă un nivel al empatiei trecătorilor față de suferința semenilor de 5%, situat la nivelul valorii mediei naționale. Astfel, la Timișoara, dintr-un total de 800 de subiecți evaluați, 93% s-au dovedit complet indiferenți față de solicitările de a-și oferi ajutorul care le-au fost adresate.

Barometru al compasiunii românilor, realizat în cadrul campaniei naționale „Grădina cu Speranţe”

O analiză recentă, făcută în cadrul campaniei intitulate „Grădina cu Speranțe”, desfășurată de Asociația de Luptă împotriva Bolii Parkinson, în parteneriat cu Societatea Română de Neurologie, relevă nivelul precar de informare și disponibilitatea scăzută de implicare a românilor în sprijinirea pacienților diagnosticați cu Parkinson. La nivel național, doar 5% dintre români sunt dispuși să le vină în ajutor acestor bolnavi.

Rezultatele menționate au fost obținute în urma procesării datelor unei analize efectuate în șase orașe ale României – București, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Timișoara și Târgu-Mureș – în intervalul 8 – 16 aprilie. Evaluarea implicării trecătorilor a fost făcută în urma analizei reacțiilor acestora, în condițiile în care un actor a simulat în diverse spații publice simptomele bolii Parkinson, ajungând în situații dificile, în care avea nevoie de ajutor.

Peste 90% dintre români, indiferenți la solicitările de sprijin

Potrivit inițiatorilor campaniei, studiul a constat în evaluarea concretă a unor situații, în fiecare din cele șase orașe. Zrecătorii au fost puși în situaţia de a ajuta un bolnav de Parkinson, care manifesta semne evidente de boală și solicita ajutor.

Mai multe filmări, realizate în perioada aglomerată de dinaintea Paștelui, în centre comerciale din cele şase orașe, arată că, dintre cei aproape 5.000 de români expuşi mesajelor campaniei, doar 5% dintre trecători s-au dovedit dispuși să ofere o mână de ajutor, în timp ce aproape 6% au ignorat cu desăvârşire problemele bolnavului. O majoritate covârşitoare, de aproape 90% dintre trecători, a privit indiferentă situaţia şi a ales să îşi continue rutina zilnică, mai relevă autorii studiului.

Bucureștiul s-a dovedit a fi orașul cu cei mai empatici locuitori: peste 7% dintre trecători s-au oprit să ajute, 2% l-au ignorat, iar 91% s-au dovedit complet indiferenți.

La Cluj, din cele peste 1.000 de persoane care au fost expuse mesajelor campaniei, aproape 5% au ajutat bolnavul, 1% au ignorat problemele acestuia, iar 96% s-au dovedit indiferenţi.

La Iași, peste 1000 de persoane au fost implicate în campanie, dintre care mai puţin de 5% au ajutat, 20% au ignorat problema, iar restul de 75% au fost indiferenţi.

La Timişoara, numărul de persoane expuse mesajului campaniei a fost de aproximativ 800. Dintre acestea, sub 5% au ajutat, aproximativ 2% au ignorat, iar 93% au fost indiferenţi.

În cazul orașelor Oradea şi Târgu-Mureş, situaţia a fost similară: aproximativ 500 de persoane au fost expuse mesajului în fiecare oraş, dintre care 5% au ajutat, aproape 3% au ignorat, iar restul de 92% s-au dovedit indiferenţi.

Studiul, o „radiografie” a realităţii sociale cu care se confruntă bolnavii de Parkinson

Referindu-se la implicațiile pe care un astfel de diagnostic le are asupra vieții pacienților, Dan Raican, președintele Asociaţiei de Luptă împotriva Bolii Parkinson, el însuşi bolnav de Parkinson de peste 15 ani, a relevat faptul că, pe lângă probleme de sănătate, o altă problemă căreia trebuie să îi facă față zilnic oamenii care au acest diagnostic este generată de indiferența persoanelor din jur: „Povara bolii pentru un pacient cu boala Parkinson este de multe ori foarte grea. Pe lângă problemele de sănătate create de această afecţiune cronică neurodegenerativă, acesta trebuie să înfrunte zi de zi discriminarea și indiferența celor din jur. Barometrul compasiunii românilor pentru bolnavii de Parkinson este de fapt o «radiografie» bazată pe cifre şi imagini concrete a realităţii sociale cu care se confruntă bolnavii zi de zi. Asociaţia de Luptă împotriva Bolii Parkinson a organizat această serie de evenimente pentru a trage un semnal de alarmă la nivelul întregii societăţi”.

În plus, analiza reacțiilor pe care le-au avut trecătorii incluși în studiu au relevat o serie de reticențe, cauzate de o informare precară, care îi face pe mulți dintre cetățeni să asocieze simptomele bolii cu manifestările specifice stării de ebritate, precum și o serie de rețineri ale unor persoane de a ajuta. „Principalele motive pentru care majoritatea persoanelor a ignorat bolnavul de Parkinson au fost lipsa de informare cu privire la gravitatea acestei boli şi confundarea simptomatologiei cu starea de ebrietate. În plus, femeile s-au dovedit reticente în a ajuta un bărbat, tinerii s-au amuzat de situaţiile în care era pus bolnavul de Parkinson, iar grupurile de mai mari dimensiuni au avut o viteză de reacţie mai întarziată”, mai este precizat în comunicatul transmis de elaboratorii studiului.

Preşedintele de onoare al Societăţii de Neurologie din România, prof. dr. Ovidiu Băjenaru, afirmă că boala Parkinson constituie unul dintre domeniile din neurologie care în ultimii 20 ani au înregistrat o dezvoltare în cunoaştere fără precedent. „Prin consecinţele pe care le are asupra stării de sănătate generale a pacienţilor, asupra vieţii cotidiene a acestora, dar şi prin impactul asupra familiilor, boala Parkinson reprezintă o prioritate pentru societate şi sistemul medical, în încercarea de a îmbunătăţi calitatea vieţii acestor pacienţi şi a-i reinsera în societate”, mai spune Ovidiu Băjenaru.

O maladie degenerativă care afectează, în România, peste 72.000 pacienţi

Potrivit informațiilor transmise de inițiatorii campaniei, boala Parkinson este, din punctul de vedere al frecvenței, cea de-a doua afecțiune neurologică degenerativă întâlnită în România. Boala afectează, în acest moment, un număr total estimat de peste 72.000 pacienţi.

Cauza apariției acestei boli degenerative se leagă, potrivit informațiilor furnizate de inițiatorii studiului, de distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamina, o substanţă neurotransmiţătoare responsabilă de capacitatea organismului de a-şi controla mişcările. Simptomele bolii devin manifeste atunci când nivelul dopaminei din creier scade cu mai mult de 50% faţă de valorile normale.

Studiile efectuate până în prezent relevă faptul că, cel mai adesea, primele simptome al bolii Parkinson apar la segmentul de vârstă cuprins între 50 -70 de ani. Datele ultimilor ani evidențiază, însă, o scădere a vârstei la care boala este diagnosticată, astfel încât una din 20 de persoane prezintă deja simptome în jurul vârstei de 40 de ani.

Principalele simptome ale bolii Parkinson sunt cele motorii, care constau în tremuratul incontrolabil al mâinii, braţului, picioarelor sau bărbiei, care se diminuează pe măsură ce zona afectată este implicată în mişcări active şi dispare complet în timpul somnului. O altă manifestare caracteristică este rigiditatea musculară, responsabilă de apariția de dureri musculare și blocaje posturale. Un alt simptom specific este bradikinezia (efectuarea de mişcări lente), mersul pacientului devenind şovăitor, limitat la paşi mici şi repezi. De asemenea, poate apărea şi atitudinea “îngheţată”, adică incapacitatea pacientului de a efectua orice mişcare. Acestor simptome li se pot adăuga pierderea echilibrului şi a coordonării, simptome non-motorii (oboseală, durere, exces de salivație, probleme de vorbire, constipaţie, tulburări de somn, incontinenţă urinară), simptome de ordin neuropsihologic (depresie, anxietate, confuzie, apatie) sau simptome cognitive (afectarea memoriei, a atenţiei, dificultăţi în luarea deciziilor).

Depistarea cât mai timpurie a bolii Parkinson, vizitele la medicul neurolog şi urmarea tratamentului recomandat de acesta, conform fiecărui stadiu al bolii, îmbunătăţesc calitatea vieţii pacientului”, este precizat într-un comunicat trasmis de inițiatorii campaniei de conștientizare asupra implicațiilor asupra vieții pacienților diagnosticați cu boala Parkinson.

Aceștia citează și rezultatele unui studiu realizat pe un grup de membri ai familiilor pacienților diagnosticați cu Parkinson, cu vârste cuprinse între 39 – 77 de ani: 42% dintre respondenţi au declarat că starea lor de sănătate a avut de suferit, 25% consideră că s-a deteriorat calitatea mariajului, iar 65% au declarat că viaţa lor socială a avut de suferit, relevă studiul citat.

La nivel mondial sunt diagnosticaţi peste 6,4 milioane de pacienţi, estimându-se că numărul acestora va ajunge la 9,3 milioane până în 2030. Prima descriere a bolii Parkinson a fost realizată în 1817 de medicul James Parkinson, însă afecţiuni similare ca simptomatologie au fost menţionate în China şi India încă din antichitate, iar Leonardo Da Vinci a amintit în scrierile sale persoane care sufereau de simptome similare cu cele ale bolii Parkinson. Printre personalităţile care au fost diagnosticate cu boala Parkinson se numără Muhammad Ali, Michael J. Fox, Linda Ronstadt, Johnny Cash, Salvador Dali, Papa Ioan Paul al II-lea sau Robin Williams.

Acest articol a fost publicat și în Timpolis. 

Ligia Huțu

jurnalist

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Solve : *
8 + 26 =


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.