Banii pacienţilor Spitalului de Psihiatrie Jebel, administraţi după bunul plac de unele cadre medicale

Aparţinătorii unor pacienţi internaţi la Spitalul de Psihiatrie din Jebel  se plâng că bolnavii sunt ameninţaţi că vor fi sedaţi sau supuşi izolării dacă nu îşi încredinţează pensiile de boală spre administrare unor cadre medicale. Banii sunt cedaţi personalului de îngrijire, în majoritatea cazurilor în baza unui acord tacit, de către pacienţi asupra discernământului cărora nici măcar medicii psihiatri din cadrul spitalului nu sunt abilitaţi să se pronunţe.

Bani „administraţi” de o angajată a spitalului, dispăruţi fără urmă

Un apropiat al unei paciente externate recent din Spitalul Jebel acuză că în cadrul spitalului ar exista o practică potrivit căreia banii pe care pacienţii îi primesc prin mandat poş­tal – pensiile lor de boală ori banii ex­pediaţi de acasă, de către membrii fa­miliilor – sunt încredinţaţi spre păstra­re, alături de cupoanele aferente, unor angajaţi ai spitalului.

Practica în sine nu e nouă, confir­mă membri ai familiilor multora din­tre pacienţi  şi surse din rândul perso­na­lului angajat al spitalului, care au pre­fe­rat să îşi păstreze anonimatul, de tea­ma de a nu rămâne fără loc de muncă.

Potrivit relatărilor unui însoţitor, o pacientă care a fost internată vreme de mai bine de doi ani a solicitat re­prezentanţilor spitalului toate înscrisu­rile adunate în dosarul femeii, pe în­treaga perioadă de spitalizare, cupoa­nele de pensie aferente ultimelor luni ale lui 2013 şi suma de bani cores­pun­zătoare acestei perioade. Reprezen­tan­ţii spitalului i-au putut returna doar pensia aferentă lunii de­cembrie 2013, în valoare de 449 de lei. Fără să poată oferi restul banilor primiţi anul trecut, cupoanele de pen­sie aferente ultime­lor luni ale anului sau înscrisurile doveditoare pentru felul în care au fost utilizaţi banii lipsă. „Singurul lucru pe care i l-au dat la plecare a fost, în afară de ultima pen­sie, o scrisoare medicală, cu sfaturi despre medicaţie şi despre data con­troalelor următoare la medic”, decla­ră însoţitorul pacientei externate.

Persoana care a semnalat situaţia mai declară şi că, din mărturiile mai multor pacienţi, rezultă că o persoană angajată în cadrul spitalului – căruia, până la finalizarea anchetei, nu îi vom publica numele – încasează pensiile pacienţilor, împreună cu man­datele poştale, şi le predă apoi unei asistente medicale, la solicitarea unu­ia dintre medicii psihiatri.

Culpabilizarea în masă a personalului medical, o măsură injustă

Nu este singurul caz în care pacienţii se plâng că li s-au luat banii sau că nu li s-au dat toţi banii primiţi de acasă. Chiar zilele trecute câţiva dintre pacienţi se plângeau că nu şi-au primit pensiile”, afirmă o angajată a Spitalului Jebel. Care confirmă faptul că practica în sine e cât se poate de uzuală şi că pacienţii pot da oricui pensiile de boală pe care le primesc sau alţi bani primiţi prin mandat. Dar declară că nu e o situaţie confortabilă culpabilizarea în bloc a angajaţilor spitalului.

„Da, e adevărat”, confirmă situa­ţia o altă angajată, care precizează că, pe motiv că este recunoscută în spital ca având o relaţie foarte bună cu pa­cienţii, a fost denigrată de către co­legi, inclusiv de către medicul psihia­tru incriminat în declaraţii, în faţa mamei une­ia dintre paciente. ªi asta, susţine ea, pentru a o convinge să nu îi încredin­ţeze spre păstrare sumele de bani pe care pacienta le primea pe­riodic de acasă pentru a-şi putea supli­menta hrana primită din spital. Anga­jata spi­talului mai spune că s-a aflat, la rândul său, în situaţia de a fi solicitată să primeas­că banii uneia dintre pa­ciente pe numele său: „Am toate bo­nurile de la magazin, de pe urma cum­părătu­rilor pe care le-a făcut pacienta, şi pot do­cu­menta, fără probleme, absolut toate cumpărăturile”.

Pacienţi condamnaţi la tăcere, de frică

Potrivit relatărilor unor surse din rândul personalului de îngrijire, în spi­tal au existat discuţii despre obliga­tivi­ta­tea păstrării la dosar a tuturor copii­lor după deciziile de pensionare, a cu­poanelor de pensie primite de pacienţi, dar şi a unor înscrisuri doveditoare, cu semnătura persoanei care păstrează banii şi cu dovezi refe­ritoare la modul în care aceasta îi ad­ministrează, adică bonuri şi chitanţe de cumpărături.

Cu toate acestea, atunci când o pacientă care s-a externat recent a so­licitat aceste înscrisuri, nu doar că re­prezentanţii spitalului nu i le-au putut furniza, dar una dintre persoanele asu­pra căreia planează suspiciuni şi despre care pacienţii spun că ar fi persoana de încredere desemnată de medicul psihiatru incriminat în decla­raţii pen­tru a încasa banii pacienţilor, a lipsit nemotivat de la serviciu.

Întrebată dacă în toate spitalele de profil se obişnuieşte ca personalul medical să păstreze şi să administreze banii pacienţilor, o sursă din cadrul Spitalului de Psihiatrie Jebel spune că există persoane care ţin pensiile pa­cienţilor, pentru că ei sunt de acord: „Pe fiecare pavilion se întâmplă lucrul ăsta şi e un lucru ştiut de toată lumea din spital, de la cei de la poartă până la conducere. ªi atunci, pentru a nu exis­ta niciun dubiu şi ca să nu ne acuze nimeni în bloc de nimic, nu ar fi firesc să se predea banii pe semnătură şi la ridicare să se dea tot pe semnătură?”

Aceasta admite că au existat situa­ţii în care a fost pusă presiune pe pa­cienţi cu privire la cine le ridică şi ci­ne le administrează banii: „Multora dintre ei le este frică, pentru că sunt ameninţaţi fie că îi injectează, fie că îi izolează în rezervă. Apoi, se tem mulţi dintre ei şi că ar putea să nu mai fie scoşi de sub cod (de sub prevederile artico­lu­lui 114 Cod Penal – n.r.) Cei mai mulţi din­tre internaţi sunt sub inci­denţa artico­lului 114, internaţi pe mo­tive medicale după ce au săvârşit tâl­hării, crime”.

Regulamentul de ordine interioară al spitalului, un document ţinut la secret

Am încercat să vorbim cu directo­rul spitalului, medicul Ioana Popes­cu. De la registratură, am fost îndru­maţi însă înspre directorul medical al instituţiei, medicul Sabina Negruţ. Întrebată dacă este o practică uzuală în spital să fie încredinţaţi banii pacien­ţilor spre păstrare unor cadre medicale, aceasta a admis că „se întâmplă asta, însă numai în baza unei proceduri in­terne bine stabilite. Bunurile pacienţi­lor sau banii pe care aceştia îi au asu­pra lor la internare sunt preluaţi de că­tre personalul de serviciu pe tură”. Apoi, tot ceea ce se preia de la pacienţi „este închis în dulap, în oficiul personalului de gardă şi, la schimbul de tură, cei care intră le preiau pe inventarul lor, dar predarea are loc verbal”, susţine directorul medical. Care adaugă şi că pacienţii sunt puşi să semneze de predare, pe proprie răspundere, atunci când îşi încredinţează banii şi bunurile proprii, iar personalul medical care le preia semnează şi el de primire. „Banii din pensii şi alte venituri vin direct în mâna pacienţilor, noi asigurăm doar însoţirea pacienţilor până la poştaş, pentru că spitalul e mare, are structură pavilionară, şi distanţele pe care pa­cienţii le au de străbătut sunt destul de mari”, mai spune Sabina Negruţ.

Tot ea precizează însă că „scopul măsurii este în principal acela de a-i proteja şi pe pacienţi, dar şi pe noi, ca să nu avem litigii sau plângeri, pentru că se întâmplă ca pacienţii să se şan­tajeze între ei sau să vândă anumite lu­cruri, după care nu mai recunosc. Mulţi dintre ei sunt sub tratament psihotrop şi nu îşi mai amintesc sau nu mai re­cunosc ulterior ce au făcut”. Situaţie ca­re, însă, plasează sub semnul îndoie­lii inclusiv caracterul, presupus con­simţit, al declaraţiilor obţinute de la pacienţi pe proprie răspundere…

Solicitată să precizeze dacă întreg acest protocol de lucru este specificat într-un regulament de ordine interioa­ră şi dacă acest regulament poate fi consultat public, Sabina Negruţ a răs­puns iniţial că trebuie să se consulte cu directorul spitalului pentru a verifica dacă acest regulament poate fi făcut public, dar că „este la latitudinea mana­ge­rilor spitalelor dacă fac publice sau nu pe site-ul instituţiei acest gen de do­cu­mente”. Deşi astfel de informaţii figu­rea­ză ca atare, spre exemplu, în cazul altor instituţii de sănătate cu specific si­milar, cum este Spitalul de Psihiatrie „Socola”, din Iaşi, şi Spitalul de Psihia­trie „Alexandru Obregia”, din Bucureşti.

Atunci când am revenit telefonic pentru a obţine informaţiile solicitate,  Sabina Negruţ ne-a solicitat să trimi­tem un document oficial prin care să so­licităm să avem acces la regula­men­tul de ordine interioară al spitalului: „Avem şi noi procedurile noastre in­ter­ne cu privire la furnizarea de infor­ma­ţii, pe care trebuie să le respec­tăm”. Tot în înscrisul oficial ar fi tre­buit să specificăm şi faptul că dorim să obţi­nem numărul de telefon al medicu­lui psihiatru incriminat în declaraţiile sur­selor, pentru a obţine un punct de ve­dere în legătură cu situaţiile semnalate de aparţinătorii pacienţilor şi susţinute de personal angajat în cadrul spitalului…

„Patologia psihiatrică extinsă”, paravan pentru abuzuri asupra pacienţilor?

Referitor la informaţiile primite din partea pacienţilor sau aparţină­to­rilor acestora legate de relele trata­mente la care pacienţii riscă să fie supuşi dacă nu se supun solicitărilor venite din partea personalului medical, directorul medical spune că „e greu de stabilit gradul de discernământ al pacienţilor. Nu medicii psihiatri de la noi din spital sunt abilitaţi să facă asta. Pacienţii sunt internaţi la noi pentru a primi tratament şi îngrijire medicală. Dacă ei au sau nu discernământ, aceasta poate fi stabilit doar de comisii medicale de specialitate, iar respon­sabilitatea în acest sens revine I.M.L.-ului”.

Cât despre temerile formulate de pacienţi, directorul medical le-a catalo­gat drept „practici de Ev Mediu”: „Nici vorbă să se întâmple aşa ceva în spital. Se întâmplă ca bolnavii sau chiar şi aparţinătorii acestora să speculeze”. Dar, dă asigurări, în spital „nu se practică represalii. Mulţi aparţinători pot veni şi ei cu speculaţii şi suspiciuni, pentru că patologia psihiatrică e com­plexă şi se întâmplă ca ea să fie extin­să”. Măsurile de izolare sau de admi­nistrare forţată a tratamentului se iau, potrivit declaraţiilor directorului me­dical, „în primul rând atunci când pa­cientul se agită şi refuză tratamentul care îi este indicat. Legea permite atunci izolarea, în baza internării involuntare, decizie care poate fi luată exclusiv de medicul curant”, mai spune directorul medical Sabina Negruţ.

Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel a fost reorganizat prin ordin al Ministrului Sănătăţii, la finalul anului 2012. Majoritatea secţiilor spitalului sunt destinate spitalizării şi îngrijirii pacienţilor care intră sub incidenţa articolului 114 Cod Penal, care prevede că, atunci când făptuitorul este bolnav mintal sau toxicoman şi se află într-o stare care prezintă pericol pentru societate, se poate lua măsura internării sale într-un institut medical de specialitate, până la însănătoşire. Măsura internării poate fi luată în mod provizoriu şi în cursul urmăririi penale sau al judecăţii.

Acest articol a fost publicat și în Timpolis

Ligia Huțu

jurnalist

O opinie la “Banii pacienţilor Spitalului de Psihiatrie Jebel, administraţi după bunul plac de unele cadre medicale

  • 30 ianuarie 2014 la 18:48
    Permalink

    ai dreptate domne, mai multe spitale nu au regulamentul de ordine interna afisat pe internet, nu stiu de ce. Am vrut sa ma internez la spitalul Floreasca din Bucuresti si nici ăia nu au regulamentu intern  publicat pe site.  Ionica

    Răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Solve : *
14 + 19 =


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.